În 2015, un grup civic conservator a lansat o campanie pentru interzicerea căsătoriilor între persoane de același sex în Constituția României. Acest lucru a determinat o largă alianță pro-LGBT a organizațiilor societății civile și a unui partid politic din opoziție pentru a proteja drepturile LGBT. Alexandru Palas, în prezent organizator comunitar la CeRe, Centrul de Resurse pentru participare publică din România, a participat la această mișcare prin intermediul organizației MozaiQ LGBT. În cadrul cercetării sale, el a explorat modul în care organizarea comunitară a contribuit la activitatea mișcării prin eforturi masive de dezvoltare a liderilor și prin consolidarea mișcării în afara capitalei.
UE care nu permite căsătoria sau parteneriatul civil pentru cuplurile LGBT. În 2015, organizații conservatoare, sub sigla Coaliției pentru Familie, au încercat să reducă și mai mult drepturile comunității LGBT, propunând un referendum pentru un amendament constituțional care să interzică în mod explicit căsătoria între persoane de același sex. Acesta a fost contextul politic în care a fost fondată MozaiQ, o organizație LGBT cu bază largă de membri. Grupul a apărut în urma unei serii de întâlniri comunitare în vara anului 2015, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții și de a consolida reprezentarea persoanelor LGBT, în special a grupurilor vulnerabile, cum ar fi lucrătorii sexuali, persoanele care trăiesc cu HIV, persoanele în vârstă și cele care trăiesc în condiții precare. În prezent, are 70 de membri și este condusă de un consiliu director format din șapte persoane.
Chiar dacă MozaiQ a fost inițial un grup de auto-ajutorare a comunității, cursul evenimentelor l-a determinat să devină mai politic. Ca răspuns la strângerea de semnături a grupurilor conservatoare, membrii MozaiQ au publicat o scrisoare deschisă de susținere a comunității LGBT, semnată de o mie de celebrități și persoane publice, și au lansat o petiție prin care 12.000 de persoane au îndemnat Parlamentul să protejeze drepturile LGBT. De asemenea, au organizat primul marș public în afara de Pride și, pentru prima dată, au introdus un mesaj politic fără echivoc într-o manifestare publică a comunității LGBT din România. MozaiQ a lucrat pentru a dezvolta capacitatea mișcării LGBT în afara capitalei, București. Acolo unde nu existau grupuri, MozaiQ a sprijinit activiștii locali să formeze unul pentru prima dată. Cu timpul, grupurile locale au început să coopereze, împărtășind tactici și venind cu propriile strategii. În cinci ani, România a trecut de la a avea doar câteva organizații LGBT cu sediul în București la o duzină de grupuri și organizații LGBT răspândite în toată țara și care folosesc strategii diferite pentru a promova drepturile LGBT. În câțiva ani, mișcarea s-a transformat într-o alianță informală pro-LGBT formată din diverse organizații civice. În plus, în iunie 2017, 110 organizații ale societății civile au format Platforma Respect.
Principalul obiectiv al MozaiQ în cadrul acestei alianțe a fost de a crește vizibilitatea și participarea publică a comunității LGBT și de a avansa discuția privind drepturile LGBT în orice mod posibil. De asemenea, organizația și-a stabilit ca prioritate conturarea strategiei de campanie de către comunitatea LGBT. Prin urmare, MozaiQ a organizat în mod regulat forumuri și dezbateri comunitare pentru a menține comunitatea implicată. Acest demers de a susține implicarea comunității LGBT a fost esențial, deoarece, pe măsură ce mișcarea creștea, vocea persoanelor LGBT s-a diminuat. Coordonatorii Platformei Respect au încadrat referendumul ca fiind mai degrabă o problemă de democrație și de drepturile omului, mai degrabă decât un atac împotriva persoanelor LGBT. Drepturile LGBT au fost rareori menționate în mod explicit, de teamă că aceasta ar putea agita sentimente homofobe și ar putea duce la o rupere a alianței, care includea o diversitate de organizații cu profiluri diferite. Printr-o decizie fulger, votul privind referendumul a fost stabilit pentru octombrie 2018. Impresia generală a fost că guvernul socialist aflat la putere (PSD) a convocat alegerile pentru a distrage atenția de la un scandal de corupție tot mai mare în rândurile sale.
Aceștia au încercat să favorizeze succesul referendumului prin prelungirea perioadei de votare. De asemenea, au decis să nu monitorizeze electronic votul, ceea ce a generat temeri de fraudă electorală. Tabăra care se opunea referendumului a făcut apel la boicotarea votului cu scopul de a invalida referendumul prin neparticipare și, în același timp, a mobilizat mii de observatori electorali pentru a acoperi toate secțiile de votare din țară. Grupuri LGBT locale din întreaga țară s-au alăturat pentru a sprijini acest efort. Amendamentul conservatorilor a fost respins la urne, neatingându-se pragul de participare. În acest proces, MozaiQ a evoluat ca organizație. Asociația a fost nevoită să se dezvolte rapid, depășind viziunea și mijloacele sale inițiale. Membrii care inițial doreau să realizeze proiecte comunitare la scară mică au fost nevoiți să se dezvolte ca lideri, să învețe despre aspectele juridice ale modificării Constituției, să învețe și să aplice strategii de organizare comunitară, să coordoneze grupuri mari de voluntari, să dezvolte campanii de comunicare de amploare și să transfere cunoștințe către grupurile locale din întreaga țară.
„În urma referendumului, a existat mai multă încredere și sprijin între grupurile LGBT, de romi și feministe, ceea ce a dus la o activitate mai intersecțională.”
Ritmul de creștere a depășit uneori resursele și capacitatea organizației, iar mulți lideri s-au epuizat în acest proces. Cu toate acestea, lecțiile învățate au ajutat organizația să se dezvolte într-un mod mai durabil după referendum. Referendumul s-a dovedit a fi, de asemenea, o oportunitate uriașă pentru întreaga comunitate LGBT. Plasarea subiectului drepturilor LGBT pe agenda publică a contribuit la creșterea gradului de acceptare. Acest lucru este reflectat de sondajele recente, care arată că procentul românilor care susțin recunoașterea legală a relațiilor între persoane de același sex a crescut de peste două ori din 2016, ajungând acum la 43% 12.Opoziția față de referendum a dus la consolidarea rețelelor de solidaritate între diferite grupuri marginalizate. Organizații rome și unii lideri politici s-au poziționat împotriva referendumului încă de la început și au fost aliați fermi pe tot parcursul campaniei. De asemenea, organizațiile feministe și ale persoanelor cu dizabilități, precum și diverse alte grupuri au dat dovadă de solidaritate.
Sprijinul lor a facilitat pentru MozaiQ implicarea politicienilor în forumurile publice. În urma referendumului, a existat mai multă încredere și sprijin între grupurile LGBT, rome sau feministe, ceea ce a dus la o activitate mai intersecțională. Pentru MozaiQ, acest lucru s-a tradus prin faptul că, din 2019, Carmen Gheorghe, directoarea e-Romnja, face parte din consiliul său director. Este improbabil ca niște organizații mici să împiedice prin organizare comunitară un referendum discriminatoriu care este susținut de partide politice puternice, instituții naționale și biserici. Pe de altă parte, organizarea comunitară poate da voce celor fără voce și îi poate face pe oamenii care și-au pierdut speranța să creadă că pot influența politica dacă colaborează unii cu alții. În cazul MozaiQ, aceasta a ajutat, de asemenea, la dezvoltarea de noi lideri și a consolidat rețele de organizații. Prin eforturile lor, aceștia au schimbat în mod demonstrabil discursul privind drepturile LGBTQ în România.