Comunitățile locale din Budapesta s-au luptat îndelung cu primarul anterior din cauza unui baraj pe malul Dunării. Primăria dorea să protejeze apartamentele construite pe o zonă inundabilă și să ridice un baraj cu costul distrugerii habitatului natural. Planurile de construcție, anunțate în 2013, au declanșat o opoziție civică acerbă și au declanșat o lungă campanie de protejare a „malurilor Római”. În 2020, ideea barajului a fost în cele din urmă respinsă de noul consiliu municipal, după ce alegătorii au ales un nou primar cu o agendă de mediu. Diverse grupuri civice s-au alăturat luptei de ani de zile, aducând diferite abilități și abordări ale schimbării sociale, inclusiv organizarea comunitară. Bendegúz Tikász, organizator comunitar în cadrul Fundației Colegiului Civil (CCF) din Ungaria, care a oferit sprijin organizatoric pentru campanie, ne împărtășește ce rol a jucat organizarea comunitară în această bogată infrastructură a mișcării.

În 2013, Consiliul Local al orașului Budapesta a anunțat construirea unui baraj pe malurile Római, un mal jos natural al Dunării. Decizia nu a fost precedată de nicio dezbatere publică. Primarul de atunci, István Tarlós, s-a confruntat imediat cu furia activiștilor de mediu, a experților și a comunităților locale, deoarece construcția ar fi distrus habitatul natural. Ca răspuns, activiștii organizației VALYO – Város és Folyó (sau „CIVER – City and River”) s-au mobilizat pe Facebook. Numărul de membri ai noului grup „Păstrați ARBORII pe Római” a crescut la câteva mii. VALYO a organizat o demonstrație la care au participat 2000 de persoane, ceea ce a determinat conducerea orașului să dea înapoi. Cu toate acestea, în 2016, orașul a anunțat un nou plan de construcție care pune accentul pe protejarea intereselor locale. Activiștilor VALYO nu le-a mai rămas altă soluție decât să se reorganizeze. De data aceasta, au venit cu o nouă strategie – au angajat un organizator comunitar pentru a implica populația locală în luptă. Această decizie s-a dovedit a fi crucială. Mobilizarea s-a mișcat la atât de multe niveluri încât campania avea nevoie de un „dirijor” care să ajute actorii să își alinieze interesele și să îi țină la curent – și acesta a fost rolul pe care l-a jucat organizatorul comunitar.

„De data aceasta, au venit cu o nouă strategie – au angajat un organizator comunitar pentru a implica populația locală în luptă. Această decizie s-a dovedit a fi crucială.”

În octombrie 2016, noul plan de construcție a provocat un al doilea protest la care au participat 3.000 de persoane. Infrastructura grupului „Păstrați ARBORII pe Római” se dezvoltase pentru a include diverși actori. De exemplu, mai multe grupuri de localnici care s-au alăturat campaniei și au preluat cea mai mare parte a muncii. Liderii acestora cunoșteau îndeaproape zona și aveau cea mai mare miză în luptă. Experții (ingineri, arhitecți și ecologiști, dintre care unii erau localnici) au ajutat la înțelegerea detaliilor planurilor de construcție și la explicarea acestora în cuvinte simple.

În plus, Greenpeace și Védegylet, două organizații de mediu, au ajutat la procedurile legale, la elaborarea propunerilor de politici publice și la organizarea protestelor. VALYO a fost responsabil pentru formularea mesajului și comunicarea cu mass-media și a oferit o experiență imensă în organizarea de evenimente și proteste. Nu în ultimul rând, Fundația Colegiul Civil a oferit VALYO un sprijin financiar și profesional semnificativ pentru angajarea organizatorilor și a desemnat un mentor care a ajutat atât în ceea ce privește întrebările legate de campanie, cât și în ceea ce privește eșecurile cu impact emoțional, inevitabile într-un proces de organizare. Rolul organizatorilor comunitari a fost crucial pentru menținerea și consolidarea acestei infrastructuri. Cei trei organizatori care au lucrat pe parcursul campaniei au acționat ca intermediari care au făcut legătura între diferiți actori. Aceștia au ajutat organizațiile să își alinieze obiectivele și strategiile și au menținut populația locală în luptă atunci când avântul era pe cale să se risipească. În primul rând, au construit o hartă a părților interesate și au creat o bază de date a activiștilor prin care s-a ținut evidența competențelor și disponibilității diferiților actori.

Apoi, au început să organizeze întâlniri bi-săptămânale. A fost nevoie de ceva timp pentru ca oamenii să se obișnuiască cu acest mod de lucru, dar întâlnirile regulate au fost esențiale pentru a construi o platformă comună și pentru a reuși ca diferitele organizații să își consolideze, și nu să își anuleze reciproc activitatea. Organizatorii îi cunoșteau foarte bine pe oameni, așa că au jucat, de asemenea, un rol esențial în rezolvarea tensiunilor dintre diferite grupuri. În perioadele de acalmie ale campaniei, aceștia au mobilizat grupurile pentru a organiza evenimente de familie sau activități de petrecere a timpului liber pentru a menține susținătorii implicați și conectați. În momentele de escaladare, aceștia au repartizat oamenii pe activități și au creat o listă de sarcini bine definite pentru a facilita participarea. După cum a spus una dintre persoanele intervievate: „Avem nevoie de o schimbare culturală, iar organizarea comunitară poate ajuta în acest sens”.

Organizarea comunitară a contribuit la menținerea campaniei îndelungate pe drumul cel bun și la menținerea atenției oamenilor implicați. Grupurile locale și aliații lor au organizat zeci de evenimente comunitare, demonstrații, discuții politice, au publicat un ziar local, au produs videoclipuri, au implicat mass-media și au venit cu o propunere de politică publică alternativă pentru a proteja zona de inundații. Ca urmare, ideea barajului – laolaltă cu primarul anterior – a fost abandonată, iar noul primar, Gergely Karácsony, a îmbrățișat planul civic alternativ care se bazează pe expertiza și cunoștințele locale și este rezultatul unui proces deliberativ.