Un proiect de lege aflat în dezbatere parlamentară ar putea obliga ONG-urile să publice identitatea donatorilor (persoane fizice peste 5.000 lei și toate persoanele juridice), sub sancțiunea suspendării sau dizolvării organizațiilor. Peste 800 de organizații se opun, argumentând că măsura restrânge dreptul la liberă asociere, introduce sancțiuni disproporționate și este inutilă, statul dispunând deja de instrumente de verificare a finanțărilor.

Scrisoarea mai poate fi încă semnată AICI.

UPDATE 5 iunie 2026

Între timp, inițiativa legislativă a fost adoptată de Senatul României la data de 18 mai 2026 și a fost transmisă Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională (traseul legislativ poate fi urmărit aici: https://www.cdep.ro/ords/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=23283.

 Argumentele și solicitările formulate în prezenta scrisoare rămân pe deplin valabile și vor fi trimise acum și membrilor Camerei Deputaților, care au responsabilitatea de a evalua compatibilitatea acestei propuneri legislative cu standardele constituționale și europene privind libertatea de asociere.

 Îngrijorările exprimate de organizațiile societății civile au fost între timp confirmate și la nivelul Consiliului Europei.

–          INGO Conference, organismul care reprezintă societatea civilă în cadrul Consiliului Europei și Expert Council on NGO Law, corpul de experți în legislație ONG al acestuia, au transmis autorităților române o scrisoare oficială prin care își exprimă îngrijorarea față de propunerea legislativă de modificare a Legii asociațiilor și fundațiilor, adoptată recent de Senatul României (L233/2026 la Senat, respectiv Pl-x 414/2026 la Camera Deputaților).

Potrivit scrisorii, măsurile propuse ridică serioase probleme de compatibilitate cu standardele europene privind libertatea de asociere. Obligația generală de publicare a identității finanțatorilor, deși aceste informații sunt deja disponibile autorităților statului, precum și sancțiunile extrem de severe prevăzute pentru nerespectarea obligației de raportare – suspendarea activității și dizolvarea organizației – sunt considerate disproporționate și susceptibile să descurajeze activitatea organizațiilor societății civile.

–          La rândul său, Platforma Consiliului Europei pentru Siguranța Jurnaliștilor a emis o alertă care preia argumentele din avizul negativ ale Consiliului Legislativ, respectiv al Consiliului Economic și Social, menționează că multe instituții media funcționează sub umbrela juridică a ONG-urilor și se bazează pe granturi sau contribuții și donații bazate pe proiecte din partea publicului. Recomandarea este respingerea propunerii legislative.

SCRISOAREA inițială, semnată de cele peste 800 de organizații neguvernamentale:

Dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței. Transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile.

Doamnelor și domnilor care ne reprezentați în Parlamentul României,

Vă transmitem îngrijorarea noastră profundă cu privire la inițiativa legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații care va fi dezbătută astăzi în plenul Senatului României și ulterior în Camera Deputaților, în calitatea sa de Camera decizională.

Instituirea unei obligații generale de publicare a identității donatorilor unei asociații și fundații în condițiile în care instituțiile statului român dețin aceste informații și au toate instrumentele legale de a acționa atunci când identifică o situație de nelegalitate, căreia i se alătură sancțiuni excesiv de drastice, respectiv suspendarea activității pentru simpla nedepunere a acestei declarații, urmată de dizolvarea de drept sunt măsuri disproporționate care transformă organizațiile private într-un obiect al suspiciunii publice permanente și le pot pune în imposibilitatea de a funcționa.

Sunteți în poziția de a opri rapid un demers care este începutul unui proces de restrângere accelerată a spațiului civic din România, care se aseamănă cu tiparul folosit în Rusia și, ulterior în alte câteva state sancționate ferm de instanțe judecătorești și instituții din Uniunea Europeană și Consiliul Europei.

Textul propus ridică probleme serioase de constituționalitate, compatibilitate cu standardele europene privind dreptul la libera asociere, dreptul la viață privată și încălcări ale standardelor de calitate a legii. Conform art 53 din Constituția României, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale poate fi restrâns numai în anumite cazuri limitativ prevăzute de Constituție. Chiar și așa, restrângerea poate fi dispusă numai dacă urmărește un scop legitim, este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Adăugăm argumentele noastre celor deja aduse în avizele negative ale Consiliului Economic și Social, Consiliului Legislativ și Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României. Argumentele care stau la baza solicitării noastre sunt prezentate în anexa de mai jos și demonstrează că inițiativa legislativă nu este oportună.

Vă solicităm să acționați în spiritul standardelor Internaționale la care România a aderat prin decizia sa suverană de a fi membră atât a Uniunii Europene, cât și a Consiliului Europei și să finalizați procesul legislativ pentru această inițiativă fie prin respingerea ei cu celeritate, fie prin retragerea ei de către inițiatori. 

Încurajăm autoritățile și instituțiile publice din România care colectează date cu privire la activitatea organizațiilor neguvernamentale să comunice cum procesează aceste date, dacă și cum sunt folosite în scopul pentru care au fost colectate și să facă demersurile legale pe care le au în competență pentru a furniza celor care au drept de inițiativă legislativă și publicului datele necesare care să fundamenteze eventualele reglementări viitoare. Elaborarea oricărui act normativ trebuie să aibă un scop legitim care să fie ancorat într-o realitate bazată pe date concrete astfel încât societatea să aibă încredere în actul de legiferare, care să elimine costurile inutile.

Lista semnatarilor scrisorii este disponibilă AICI