Advocacy

Efortul planificat al unei organizaţii sau grup de cetăţeni de a convinge, cu susținerea publicului, pe cineva cu putere de decizie să ia o hotărârea sau să desfăşoare o acţiune.

Cum rezolvi o problemă? Sunt diverse probleme care te deranjează în jurul tău. Poate fi un parc neîngrijit, poate fi o clădire nefolosită, poate fi o construcție care îți ia lumina și spațiul verde. Pe scurt, intervenția în luarea deciziilor publice arată cam  așa şi astfel

Mobilizarea comunității. Un pas important atunci când vrei să derulezi acțiuni de advocacy este să mobilizezi comunitatea interesată de problema respectivă. Găseşti exemple aici

 

Tactici

Atunci când pregătești o campanie de advocacy, o componentă importantă a strategiei constă în stabilirea tacticilor/acțiunilor și succesiunea acestora. Tacticile sunt activităţile pe care le organizezi, împreună cu aliaţii şi susţinătorii, pentru a determina ţintele să ia deciziile pe care le dorești. Găseşti exemple aici

Advocacy Digital – Advocacy-ul digital presupune folosirea tehnologiei digitale pentru a contacta, informa și a mobiliza un grup de oameni interesați de o anumită problemă sau cauză. Găseşti exemple aici

  • Audiențe – Nimic nu poate avea un efect mai puternic decât o întâlnire directă cu ţinta voastră. La întâlnire pot participa fie numai doi-trei lideri a organizaţiei/grupului civic, fie mai mulţi membri. Aceste întâlniri se ţin de obicei la biroul persoanei oficiale. Găseşti exemple aici
  • Cafeneaua publică. Cafeneaua este o metodă de dialog activ, schimb de informaţii şi găsire de soluţii creative de acţiune. Este şi o metodă foarte bună de consultare şi participare a publicului la luarea deciziilor, care poate fi folosită și de instituții publice.
  • Campaniile cu scrisori sau telefoane constau în transmiterea către un oficial, de obicei ales, fie a mai multor scrisori (identice sau nu, dar cu acelaşi mesaj) de către mai multe persoane, fie a unui număr mare de telefoane. Găseşti exemple aici
  • Dezbaterile publice – o dezbatere publică este un eveniment la care participă părțile interesate de un subiect (cetățeni, reprezentanți ai autorităților publice, organizații etc.) pentru a discuta pe marginea unui anumit subiect. Găseşti exemple aici
  • Lobbying (lobby-ul, a face lobby). Este o tactica de advocacy, un instrument în campania de advocacy. Activitatea de lobbying înseamna de cele mai multe ori întalniri directe cu factorul decident (țintele campaniei), fie ele formale sau informale.
  • Naming and shaming – Acțiune ce prespune numirea publică a unor decidenți care au făcut ceva ilegal sau rău. Această tactică are ca scop responsabilizarea factorilor de decizie prin arătarea publicului cine poate și trebuie să ia o decizie în vederea rezolvării problemei cu care comunitatea/ grupul/organizația se confruntă. Găseşti exemple aici
  • Nesupunerea civică este un tip aparte de încalcare a regulilor. Cel ce încalcă regula o face nu pentru că nu o cunoaște, nu pentru a-și proteja propriul interes, ci pentru că apreciază că sistemul de reguli nu e corect întemeiat sau nu e respectat și atunci – în apărarea interesului comunității – își exprimă dezacordul, nespunerea, exprimand astfel un fel aparte de civism.
  • Petiția. Dreptul la peționare este de asemenea reglementat prin legea 233/2002, legea soluționării petițiilor. Petiţiile şi scrisorile, însoțite sau nu de semnături, reprezintă o modalitate eficientă de a transmite autorităților publice mesajul dumnevoastră. Găseşti exemple aici
  • Oamenilor cu cea mai redusă influenţă li se oferă o camera foto cu ajutorul căreia imortalizează imagini relevante pentru tema abordată. Fotografiile sunt prezentate în grupuri mici şi se dezvoltă mesaje şi soluţii care urmează a fi transmise decidenţilor. Găseşti exemple aici şi despre Photovoice aici
  • Propuneri Legislative . Cetăţenii României au drept de a propune legi, atât la nivel național, cât și la nivel local. Este un drept prevăzut de articolul 150 din Constituţie cât și de legea privind exercitarea iniţiațivei legislative de către cetăţeni, legea 189/1999. Mai multe detalii, în Manualul CeRe de Advocacy
  • Protestul este un eveniment în stradă care arată numărul mare de susţinători și atrage atenția asupra problemei. Dacă organizaţi mai multe proteste în aceeaşi campanie, fiecare trebuie să fie mai mare decât precedenta, altfel veţi părea că sunteţi în pierdere de susţinere. Găseşti exemple aici
  • Sesiunea de responsabilizare este o întâlnire publică cu mulți oameni, în cadrul căreia are loc un dialog între cetățenii afectați de o problemă și autoritățile responsabile de soluționarea acesteia, cu scopul de a obține un angajament din partea decidenților pentru rezolvarea problemei. Găseşti exemple aici

Mai multe detalii găsiţi în Manualul de Advocacy.

 

Legislație utilă în advocacy

 

Legea 544/2001 privind Liberul Acces la Informații de Interes Public ne ajută să aflăm acele informații publice care să ne ajute la construirea celor mai bune argumente și la alegerea celor mai potrivite acțiuni pentru deteminarea factorilor decizionali să ne rezolve problema. Detalii aici 

 

Legea 52/2003 este legea transparenței decizionale. Cetăţenii pot participa la întîlniri și dezbateri publice în procesul de luare a deciziei publice (diverse acte normative: hotărâri, legi etc.), fie că ele țin de nivelul local (primărie, consiliu local), fie că ele țin de nivelul central (ministere, agenţii de reglementare).

 

 

Metode de consultare publică

Modul de luare a deciziilor este o reflectare a sistemului de guvernământ. Într-o democrație, procesul de luare a deciziilor trebuie să implice publicul direct interesat. Mai jos sunt câteva metode de consultare publică pe care autoritățile publice și alte entități le pot folosi:

 

  • Audierile publice. O audiere publică reprezintă un eveniment în cadrul căruia sunt audiate mai multe persoane care au de exprimat opinii sau propuneri referitoare la un anumit subiect. Spre deosebire de audierile „individuale” sau cu persoane reprezentând anumite organizaţii, companii etc., o audiere publică este deschisă oricui doreşte să participe. Specificul audierilor publice este formatul riguros şi eficient care permite factorilor decizionali să asculte un număr relativ mare de puncte de vedere atent pregătite şi bine articulate.
  • Comitetele consultative. Comitete compuse din reprezentanţi ai factorilor interesaţi sau membri ai publicului numiţi de către administraţie cu rolul principal de a îmbogăţi informaţia pe baza căreia se ia o decizie publică.
  • Forumuri deliberative îşi propun aflarea perspectivei populaţiei prin folosirea unui grup aleator care formulează opinii despre opţiunile de politică publică în urmă ascultării prezentărilor experţilor şi stakeholderilor. Forumurile deliberative implică un număr mare de persoane – în jur de 100.
  • Grupuri de lucru comune. Grupuri formate din stakeholderi (factorii interesaţi) şi reprezentanţi ai administraţiei discuta şi analizează teme concrete care fac obiectul unei decizii publice. Aceste grupuri pot decide să păstreze confidenţialitatea discuţiilor până când se negociază o concluzie (grupuri de lucru închise) sau pot implică un număr mai larg de cetăţeni în dezbatere (grupuri de lucru deschise)
  • Grupul cetăţenesc (citizens’ panel) Grupul cetăţenesc este un grup reprezentativ pentru comunitate, format din cetăţeni dispuşi să ofere periodic feedback administraţiei pe teme de interes public. Grupul este de regulă format din 500-2500 de cetăţeni, care sunt de acord să facă parte din grup şi să răspundă întrebărilor adresate de administraţie prin chestionare – în general 4 chestionare/an.
  • Jurii cetăţeneşti Un juriu cetăţenesc este alcătuit din 12-50 persoane care ascultă „mărturii”, deliberează şi decid pe subiecte complexe de interes public. Ei cheamă şi audiază martori, analizează probe şi dau un „verdict” (verdictul se concretizează în recomandări).
  • Metodă Delphi. Este o metodă interactivă pentru a obţine „previziuni” de la un grup de experţi care răspund unor seturi de chestionare şi care sunt anonimi unii altora şi independenţi unii de alţii. Subiectul unei consultări care se face prin această metodă poate să fie dezvoltarea unei reţele de autostrăzi la nivel naţional, controlul demografic, prevenirea conflictelor armate, dezvoltări tehnologice (dezvoltarea internetului inteligent, roboţi industriali, utilizarea tehnologiei în educaţie) etc.
  • Metodă Spaţiului Deschis (Open Space Technology). Este o metodă de participare potrivită pentru grupuri largi şi care presupune resurse minime din partea organizatorilor. Este o metodă de planificare în care participanţii se auto-organizează.
  • Referendumul local. Este cea mai cunoscută şi puternică metodă de participare a publicului, puterea de decizie transferandu-se de către administraţie cetăţeanului. Referendumul (local) reprezintă o procedura legală (reglementată prin Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului) prin care comunitatea se pronunţă prin vot asupra unor chestiuni de interes local. Este un instrument de participare directă a cetăţenilor la procesul decizional la nivelul administraţiei publice locale.

Întrebări pe care le primim frecvent (FAQ):

Cum poate să ajute CeRe?  

Ce e mai bine să facem, o petiție on-line sau una pe hârtie cu tabel de semnături?

Cum se poate schimba o lege?

Am văzut că în diverse locuri există grupuri de cetățeni organizate care luptă să rezolve diferite probleme. Avem și noi o mulțime de probleme în cartier și aș vrea să încep un astfel de grup. Cum se face?

Vrem să organizăm un protest. Cum putem să obținem autorizație?

Câte semnături sunt necesare pentru o petiție adresată primăriei?

Ce fac dacă autoritățile locale nu îmi răspund la cererea de informații sau la petiție?​

Cum pot participa la o ședință de consiliu local?

Consiliul Local a adoptat o Hotărâre privind …. Deși au trecut mai multe luni de la intrarea în vigoare a hotărârii, aceasta încă nu se aplică. Ce putem să facem?

Autobuzul de pe linia …. circulă foarte prost, la intervale mari de timp. Nu are aer condiționat și este foarte aglomerat. Ce pot să fac? Nimeni nu zice nimic, deși toată lumea e deranjată.

Administrația Domeniului Public a început niște lucrări de amenajare în părculețul din spatele blocurilor noastre. Nu știm ce vor să facă acolo și lucrătorii nu ne răspund la întrebări. Ce putem face?

Aseară am văzut că au început lucrări de toaletare a copacilor. Bieții copaci sunt ciuntiți foarte rău. Ce putem să facem?

Între blocurile din zona …. a început construcția unui bloc. Nu știm ce vor să facă dar am auzit că e vorba de un bloc de 10 etaje. Se construiește pe spațiul verde și ne va lua toată lumina din cartier. În plus, în fiecare zi trec camioane care aduc mult noroi pe stradă și pun în pericol mașinile parcate. E un zgomot infernal. Ce pot să fac?

Cum aflu ziua exactă a ședinței de consiliu local, având în vedere că primarul a fost evaziv și a spus „spre sfârșitul lunii  X”, iar pe site-ul primăriei nu există aceste informații decât DUPĂ ce s-a derulat ședința. Formulez o altă cerere ca sa mi se spună exact ziua și ora? 

Ce tip să fie, cerere, înștiințare, rugăminte, practic nu știu cum să o formulez („Domnule Primar, va rog respectuos să aprobați cererea de participare la ședința publică …”)

Dacă mi se răspunde DUPĂ ce trece ședința?

În cazul în care am aflat ziua și ora, iar oamenii se prezintă la Primărie, poate Primarul să îi împiedice să intre în ședință și să-și expună problema?