Am luat act cu surprindere și îngrijorare de declarațiile din ultimele zile ale liderilor PDL și USL referitoare la introducerea sistemului de vot majoritar într-un singur tur pentru alegerile parlamentare din acest an.

Prin urmare, noi – semnatarii acestui comunicat, cerem partidelor politice parlamentare și conducerilor acestora să manifeste responsabilitate în ceea ce privește legislația electorală pe care o pregătesc pentru alegerile din acest an. Ne exprimăm speranța că întrecerea dintre liderii USL și cei ai PDL în declararea atașamentului față de sistemul de vot majoritar cu un singur tur de scrutin (așa numitul „uninominal pur”) este doar expresia populismului și a ipocriziei și nu este în acord cu intențiile reale legate de sistemul de vot ce urmează a fi promovat și votat în Parlament. Pentru că dacă nu este vorba de populism și ipocrizie, cu siguranță e vorba de dispreț față de democrație.

Atragem atenția asupra faptului că sistemul majoritar într-un singur tur permite, teoretic, unui partid care se bucură de susținerea a numai 35 – 40% din alegători să ajungă să obțină 100% mandate parlamentare, dacă fiecare candidat al său se clasează (cu 30 – 40 % din voturi) primul în circumscripția uninominală în care candidează. În acest fel, alegătorii unui partid care obține, spre exemplu, 20 – 25% din voturi în alegeri pot rămâne nereprezentați în Parlament. Raportându-ne direct la situația actuală a scenei politice românești, dacă tendințele în privința preferințelor electoratului se păstrează, este foarte probabil ca, în urma alegerilor din noiembrie, să avem în Parlament o alianță care, adunând în jur de 50% din voturi la nivel național, poate să ajungă să dețină 70 – 80% din mandate. Aceasta va avea de înfruntat o opoziție nesemnificativă, care ocupă un număr de fotolii mult subdimensionat în raport cu numărul de voturi pe care îl obține în alegeri.

Suntem de părere că este bine ca sistemul de vot prin care ne alegem parlamentarii să permită evaluarea, de către alegători, a fiecărui candidat în parte. În același timp însă, considerăm imperios necesar și sănătos pentru democrație ca fiecare curent de opinie (politică) existent în societate să fie reprezentat în Parlament în raport cu ponderea voturilor pe care le obține la alegeri. Având în vedere că, spre deosebire de un primar sau un președinte de consiliu județean, un parlamentar nu adoptă nici un fel de decizii la nivelul circumscripției în care este ales, însă împreună cu toți ceilalți parlamentari adoptă legi valabile pentru toată țara, pentru fiecare alegător în parte activitatea deputatului sau senatorului din colegiul său este la fel de importantă ca activitatea oricărui alt parlamentar ales în orice loc din țară. De aceea, la baza oricărui sistem ales trebuie să stea regula proporționalității dintre voturile și mandatele primite de fiecare partid participant în alegeri. Literatura de specialitate, precum și experiența multora dintre țările membre ale Uniunii Europene (și nu numai), ne pot oferi soluții care îmbină cele două condiții,.

Mai este de avut în vedere faptul că, din toate cele 27 state UE, doar în Marea Britanie se mai folosește sistemul majoritar cu un singur tur. La observația conform căreia în Marea Britanie există, în mod incontestabil, democrație, răspundem cu mențiunea că acest fapt nu înseamnă că și în România ar exista (dacă s-ar adopta acest sistem). În Marea Britanie, acest mod de scrutin funcționează de mai bine de 600 de ani și a fost întreținut de un sistem „bipartid” aducând avantajul că a stopat ascensiunea partidelor extremiste laolaltă cu dezavantajul că a împiedicat, în același timp, și ascensiunea oricăror forțe politice democratice, altele decât cele două partide care își dispută puterea de mai bine de opt decenii.

În România în schimb, sistemul de partide este într-o continuă transformare și trebuie lăsat să evolueze în mod natural, nicidecum să fie transformat într-unul bipartid (sau chiar monopartid) prin căi artificiale, cum este sistemul de vot aflat în discuție.

Pentru informații suplimentare, contactați Adrian Sorescu, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, la: adrian.sorescu@ecopolis.org.ro, 0723 540 014.

Semnatarii acestui protest:
Costel Popa – Președinte, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Mircea Toma – Președinte, ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei
Oana Preda – Director, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Liviu Mihaiu – Președinte, Asociația Salvați Dunarea și Delta
Ioan Tănase – Director, Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni
Mihai Bumbeș – Președinte, Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Mădălina Mocan – Director Centrul Rațiu pentru Democrație
Viorel Micescu – Director, Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale
Diana-Olivia Hatneanu – Director, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki