Subiecte:

Problemele din activitatea fostului Primar General şi membrilor CGMB în relaţie cu cetăţenii

Recomandări privind activitatea instituţiei la capitolele: transparenţă decizională, mobilitate urbană, agenda socială

Stimate doamne, Stimați domni,

Organizațiile semnatare – ActiveWatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică și OPTAR – Organizatia pentru Promovare Transportului Alternativ în Romania – au monitorizat timp de patru ani activitatea Primăriei și a Consiliului General al Municipiului București. Gasiti aici ultimul raport publicat, care prezinta situatia celor patru ani de mandat. Rapoartele pentru fiecare an pot fi descărcate  aici. Ne-am concentrat atenția pe transparența administrației,  pe includerea cetățenilor în procesul decizional, mobilitate urbană și domeniul social.

În ultimii patru ani de monitorizare am observat mai multe probleme în activitatea Consiliului General și a executivului Primăriei Generale. Unele dintre aceste probleme pot fi rezolvate rapid, prin hotărâri ale Consiliului General. Pentru altele e necesară o analiză mai profundă. Însă pentru toate problemele sesizate de noi există soluții și, credem noi, există și obligația politică și morală de a remedia acele lucruri care afectează democrația locală și calitatea vieții locuitorilor din București (din perspectivă socială și a mobilității urbane).

Cu ocazia începerii acestui nou mandat, vrem să vă aducem în atenție recomandările noastre pentru îmbunătățirea situației, precum și un scurt rezumat al problemelor majore pe care noi le-am constatat:

Recomandările noastre pentru îmbunătățirea situației în mandatul curent:

Transparență și participare

  • Punerea în aplicare a deciziei definitive a instanței de judecată de anulare a articolului 50 din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului General. Conform Legii, cetățenii care participă invitați sau din proprie inițiativă la Ședințele Consiliului General al Capitalei au dreptul de a lua cuvântul pe marginea subiectelor aflate pe ordinea de zi. Inițierea unui proiect de modificare a Regulamentului, inclusiv dezbaterea acestuia cu grupuri de cetățeni și organizații neguvernamentale interesate de a participa la procesul decizional.
  • Deschiderea accesului cetățenilor la Ședințele CGMB.
  • Alocarea unui interval de minim 30 de minute pentru intervențiile cetățenilor la începutul ședinței, pentru subiectele care nu sunt direct legate de un punct de pe agenda zilei (având în vedere faptul că forul decizional ar trebui să fie în permanentă legătură cu cetățenii, pentru a fi cât mai aproape de nevoile comunității, considerăm că acest instrument ar duce la creșterea calității actului administrativ). Pentru exprimarea opiniilor pe marginea proiectelor aflate pe ordinea de zi, cetățenilor li se va da posibilitatea de a lua cuvântul înainte de vot.
  • Refuzul de a permite luarea cuvântului să constituie excepția și nu regula. Refuzul trebuie să fie justificat în scris. 
  • Anunțul de convocare a ședinței Consiliului General al Municipiului București (data, loc, agenda cu link-uri la proiecte) să apară̆ pe prima pagină a site-ului www.pmb.ro, marcat vizibil,
  • Comunicarea pe pagina de socializare Facebook a Primăriei Municipiului București a informațiilor cu privire la proiectele supuse dezbaterii publice, anunțurile cu privire la organizarea ședinței de Consiliu General, organizarea dezbaterilor publice.
  • Publicarea datei, orei și a locului în care se desfășoară ședințele Comisiilor de Specialitate ale Consiliului General, astfel încât cetățenii să poată participa la ședințele acestor comisii, conform legii. 
  • Respectarea prevederilor legale cu privire la publicarea pentru dezbatere a proiectelor de hotărâre cu caracter normativ cu 30 de zile înainte ca acestea să ajungă pe agenda Consiliului. Încetarea practicii de a pune suplimentar pe ordinea de zi proiecte de hotărâre care nu sunt urgente și a căror urgență nu a fost justificată în scris.
  • Organizarea unor dezbateri publice, fie la cererea asociațiilor legal constituite (cf. Legii) fie atunci cand pe agenda CGMB ajung proiecte care suscită un interes mare pentru anumite categorii de cetățeni.
  • Anunțul de organizare a unei dezbateri (data, locul, agenda cu link-uri la proiecte) să apară pe prima pagină a site-ului www.pmb.ro, marcat vizibil și pe pagina de Facebook a Primăriei Municipiului București. 
  • Dezbaterile publice organizate de Primăria Municipiului București să aibă loc începând cu ora 18:00 pentru a permite și participarea cetățenilor care lucrează. În cazul în care interesul cetățenilor este mare, recomandăm organizarea mai multor dezbateri pe subiectul respectiv, sau folosirea unor săli mai încăpătoare, astfel încât toți cei interesați să poată participa.
  • Instituirea unor practici curente de informare și consultare a publicului pe teme de interes pentru Capitala, dincolo de prevederile minime ale legii.
  • Publicarea datelor de contact pentru fiecare consilier în parte (adresa de e-mail) și a programului de audiențe.
  • Politica bugetară trebuie să fie una predictibilă, coerentă și transparentă. Transparența și participarea la politica bugetară să fie asigurată prin publicarea și dezbaterea publică a:

1. Proiectului de buget local și anexelor la acesta pentru anul bugetar următor, precum și estimările pentru următorii 3 ani (până la data de 1 iulie);

2. Proiectelor de rectificare bugetară. Trebuie evitată amendarea în plen a proiectelor de rectificare bugetară, fără publicarea amendamentelor propuse în prealabil.

Mobilitate urbană

● Implementarea măsurilor prevăzute în Planului de Mobilitate Urbană Durabilă și implicarea CGMB în monitorizarea implementării acestuia. Refacerea calendarului de implementare, ținând cont de faptul că măsurile prioritare cu termen de finalizare 2019 (2 ani) nu au fost încă implementate. În acest moment, deja ar fi trebuit deja să înceapă implementarea măsurilor pe termen mediu.

● În acord cu principiile Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, care stabilesc o abordare participativă, Primăria Capitalei și CGMB, împreună cu Consiliul Județean Ilfov trebuie să organizeze regulat informări, consultări și dezbateri despre măsurile prevăzute în PMUD, mai ales în cazul proiectelor cu impact major. Aceste întâlniri trebuie organizate în toate fazele de implementare.

Agenda socială

  • Un grup de organizații neguvernamentale au făcut un set de recomandări pentru Primarul General al Capitalei, cu privire la nevoia urgentă de asistență socială pentru cele mai vulnerabile grupuri care se află pe raza  Municipiul București (persoane fără adăpost sau persoane cu situație locativă precară, persoane pe punctul de a fi evacuate, lucrătoare sexuale, persoane infectate sau vulnerabile la infecția cu HIV/TB, consumatori de droguri, persoane fără documente de identitate). Recomandările noastre au în vedere: situația persoanelor fără adăpost în prag de iarnă, servicii medico-sociale și criza locuirii sociale. Vi le supunem atenției aici.
  • În plus, recomandăm:
  • refacerea  strategiei pentru combaterea sărăciei, cu implicarea directă a entităților și persoanelor relevante, încă din fazele incipiente ale acestui proces.
  • elaborarea, printr-un proces de dezbatere publică, a unei strategii în domeniul locuirii sociale. Având în vedere volumul uriaș de dosare depuse pentru a solicita locuințe sociale și numărul extrem de redus de locuințe sociale disponibile, recomandăm Primăriei Municipiului București majorarea stocului de locuințe sociale (fie prin achiziție, închiriere, construcție sau realocarea locuințelor disponibile înspre această destinație).
  • analiza tuturor serviciilor disponibile pentru persoanele aflate în situație de sărăcie extremă și reașezarea acestora/dezvoltarea unor noi servicii sociale care să conducă la reducerea decalajelor socio-economice. Sărăcia profundă este un fenomen complex care nu poate fi combătut altfel decât prin intervenția instituțiilor publice cu portofoliu în aceste domenii. Sunt necesare programe integrate de locuire, consiliere, angajare, școlarizare și servicii after school, centre medicale pentru persoane fără asigurări medicale, centre rezidențiale pentru persoanele care sunt dependente de sprijin (temporar sau definitiv) etc.

Altele:

  • Monitorizarea implementării Hotărârilor aprobate de CGMB, urmărirea respectării termenelor și altor specificații indicate în HCGMB.
  • Ședințele CGMB trebuie să fie spațiu pentru dezbateri constructive pe marginea proiectelor de hotărâre. Moderarea ședințelor CGMB trebuie făcută așa încât fiecare Consilier General să își poată exprima opinia.
  • Proiectele de HCGMB trebuie să fie însoțite de expuneri de motive care să justifice argumentat necesitatea măsurii propuse și să explice impactul anticipat.

Rezumat al problemelor identificate

Mai multe detalii găsiți în Raportul 4 ani de mandat. Aproape nimic.

Transparență și participare

Pe parcursul întregului mandat, nu numai principiile de bună practică într-o societate democratică, dar însăși legislația care reglementează acest domeniu a fost încălcată constant. Așa cum puteți citi în rapoartele menționate:

  • Sub 4% dintre proiectele de hotărâre cu caracter normativ (excluzând proiectele care propun PUZ/PUD-uri) au fost publicate pentru dezbatere publica cu 30 de zile înainte de a intra pe agenda CGMB, așa cum prevede Legea 52/2003. Cele mai multe proiecte au fost publicate cu 5-7 zile înainte, odată cu ordinea de zi a ședințelor de consiliu. La această practică se adaugă adăugarea unui număr mare de proiecte suplimentare pe ordinea de zi – fără ca acestea să fie urgente (în cei patru ani monitorizați, au fost puse pe ordinea de zi suplimentară 342 de proiecte). Cu privire la proiectele de pe ordinea de zi suplimentară , publicul nu poate cunoaște conținutul proiectelor de hotarare decât după ce acestea sunt eventual adoptate.
  • Accesul cetățenilor la ședințele consiliului general a fost grav restrictionat, iar posibilitatea de a lua cuvântul în plenul Consiliului General nu a existat. Instanța de judecată a decis că prevederile Regulamentului de Organizare și Funcționare a CGMB care se referă la accesul cetățenilor la ședințe și la posibilitatea de a lua cuvântul trebuie abrogate/modificate pentru că formularea împiedica explicit orice gest de participare și implicare la deciziile locale.
  • Lipsa de transparență a bugetului local și lipsa de dezbatere publică a acestuia. Este de notorietate faptul ca în patru ani proiectul de buget nu a fost dezbătut nicio dată, bugetul a fost amendat aproape lunar  – uneori amendamente întinse pe pagini întregi au fost citite în cadrul ședinței. La lipsa de transparență a bugetului PMB s-a adaugat opacitatea totala a cheltuielilor companiilor municipale. Procesul de bugetare participativă a fost complet deficitar: i-a lipsit caracterul deliberativ, cel echitabil, cel comunitar precum și cel deliberativ. În plus, covârșitoarea majoritate a proiectelor votate de bucureșteni în cadrul exercițiului prezentat ca fiind bugetare participativă au rămas neimplementate.
  • Obstrucționarea protestelor în fața Primăriei Capitalei. Prin tertipuri ilegale sau la limita legii, patru ani de zile PMB nu a permis organizarea unor adunări publice cu caracter de protest în apropierea primăriei capitalei. În plus, PMB are o interpretare proprie a Legii Adunărilor Publice.

Agenda socială:

  • În ultimii patru ani, Consiliul General nu a propus proiecte consistente care să încerce reducerea fenomenului sărăciei. Strategia pentru combaterea sărăciei, este un document de calitate îndoielnică. Proiectele majore menționate în strategie au rămas neimplementate. Deși sunt prevăzute mecanisme de monitorizare și evaluare, acestea nu par a fi utilizate.
  • Parte dintre proiectele prezentate ca fiind proiecte sociale (vouchere, stimulente, alte forme de plată) nu au avut criterii sociale pentru selecția beneficiarilor, mobilizând deci resurse financiare în numele protecției sociale fără a viza o categorie vulnerabilă. Domenii majore precum locuirea socială, asistența medicală pentru persoanele defavorizate social sau programe de after school pentru comunitățile sărace sunt acum, în 2020, în același stadiu în care erau în 2016.
  • Domeniul locuirii sociale a fost de asemenea abandonat: nu există o strategie pentru locuire socială, stocul de locuințe nu a fost crescut, iar în acest moment (conform datelor disponibile) există peste 25000 de dosare pentru obținerea unei locuințe sociale depuse de bucureșteni. Stocul de locuințe sociale este total opac. La final de mandat, fostul primar a anunțat repartiția unor locuințe sociale în 5 blocuri care încă nu există (unul este în construcție, iar 4 în faza de proiectare).

Mobilitate urbană:

  • Niciuna dintre măsurile prioritare prevăzute de Planului de Mobilitate Urbană Durabilă nu a fost implementată, cu toate că termenele au expirat în urma cu 1-2 ani (au fost termene diferite). Mai grav este că multe dintre proiectele dezvoltate de cele 7 administrații din București au fost contrare principiilor de dezvoltare durabilă a mobilității. Proiecte precum voucherul pentru combustibili, modificarea rețelei prioritare cu piste pentru biciclete stabilită în PMUD sau darea în administrare către Primăriile de Sector, fără să existe regulamentele stabilite de PMUD (managementul parcării, un standard de proiectare și realizare a stațiilor de transport public, accesibilizare etc), sunt parte dintre erorile fundamentale ale fostei conduceri a PMB.
  • În ciuda măsurilor prioritare stabilite în Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (aprobat in 2017) care, odată implementate, ar fi putut rezolva parțial problemele de mobilitate din București, nu au existat proiecte ample care să descurajeze deplasările individuale motorizate sau care să încurajeze transportul alternativ.

Altele:

  • O constanta în mandatul anterior, pe langa marginalizarea vocii societății civile, a fost marginalizarea opoziției din cadrul CGMB. Indiferent de cine este la putere și cine este în opoziție, lipsa pluralismului de opinii nu poate să fie decat în detrimentul Bucureștiului. Mai mult, ședințele CGMB au fost marcate de scandaluri, jigniri și microfoane tăiate care au luat locul dezbaterilor constructive pe marginea proiectelor de hotarare. Proiectele de hotarare ale consilierilor opoziției au fost constant ignorate – fie ca nu au ajuns pe agenda ședințelor CGMB, fie ca nu au fost implementate (în cazul excepțional în care au fost dezbătute și adoptate).
  • O altă practică frecventă pe care am observat-o în ultimii 4 ani a fost neimplementarea unui mare număr de hotărâri ale CGMB de către aparatul executiv (chiar daca ele fusesera inițiate de primar). În plus, nu am observat (aproape) niciun fel de preocupare a consilierilor municipali pentru a urmări implementarea hotărârilor votate.