În 2014, o campanie condusă de voluntari din cartierul Floreasca din București a început să lupte împotriva unui regim de dezvoltare imobiliară corupt pentru a combate un atac asupra mediului înconjurător al comunității lor. Organizația a înregistrat o creștere și un succes semnificativ, dar a suferit și provocările legate de faptul că este un proiect la scară mică. S-au confruntat cu paradoxul specific unei inițiative mici care caută să devină o organizație formalizată: să aibă nevoie de bani pentru a putea strânge bani. Cercetătorul nostru, Alexandru Palas, a intervievat atât un lider local care a lucrat la campanie, cât și un finanțator care oferă sprijin financiar pentru astfel de eforturi, cu privire la avantajele și dezavantajele cu care se confruntă procesele de organizare hiperlocală, conduse de voluntari.

Cartierul Floreasca conceput ca parte a unui proces de dezvoltare urbană planificată, început după Primul Război Mondial la marginea Bucureștiului. Până în anii 1990, dezvoltarea spațială a cartierului a fost bine reglementată, dar după căderea regimului comunist, a început o eră de dezvoltare slab reglementată. Ca răspuns, un grup de vecini a început să se întâlnească pentru a discuta ce ar putea fi făcut și a lansat Grupul de Inițiativă Floreasca (GIF). Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) a început să colaboreze cu grupul Floreasca în 2014. Anul 2015 a marcat ieșirea în public a Grupului de Inițiativă Floreasca. După primele luni de organizare internă, grupul a organizat un eveniment public într-un parc, care a reunit 250 de persoane și a atras atenția autorităților publice. Un reprezentant al Departamentului de Mediu al Primăriei Sectorului 2 a participat, iar grupul a primit o invitație pentru discuții ulterioare la primăria de sector. Această creștere timpurie nu a fost însoțită de o creștere a structurii de conducere. Blogul organizației, pagina de Facebook și lista de e-mail erau controlate de fondatorul inițial al grupului. În această perioadă, grupul căpăta o senzație de

avânt, se concentra asupra problemelor și, la momentul respectiv, nu i-a trecut nimănui prin cap să petreacă mult timp concentrându-se asupra structurii interne și a dinamicilor de putere. Până în 2016, grupul a devenit tot mai greu de ignorat. Ei au crescut baza de membri a organizației prin implicarea vecinilor într-o colectare de povești despre cartier. Au luptat împotriva dezvoltării a patru turnuri de birouri și pentru salvarea unui parc de cartier. Au organizat un marș de protest care a scos în stradă aproximativ 1.000 de persoane. Grupul a fost invitat să participe la discuțiile unui grup de lucru din Primărie și au organizat o altă întâlnire publică pentru a continua acțiunile de informare a cartierului. Acest succes tot mai mare al GIF a scos la iveală tensiuni persistente. Dezacorduri privind tacticile au apărut între fondatorul grupului – care prefera o abordare bazată pe scrisori și contestații în justiție – și membrii mai noi ai grupului, care favorizau implicarea membrilor din cartier în acțiuni directe. Această tensiune a ajuns la un punct culminant atunci când un dezvoltator a invitat grupul la o întâlnire privată, cu condiția ca GIF să păstreze secretul întâlnirii.

Până la sfârșitul anului 2016, grupul s-a scindat. Fondatorul grupului a luat măsuri unilaterale de expulzare a trei dintre cei opt lideri de bază și a refuzat orice încercare de mediere pentru a rezolva conflictul. Membrii expulzați au decis în cele din urmă să formeze o nouă organizație: Floreasca Civică. Acest lucru a creat confuzie, ceea ce este de înțeles, dar, în timp, Floreasca Civică s-a dovedit a fi grupul cel mai rezistent. Anul 2019 a deschis un nou capitol în viața cartierului. Planul Urbanistic General nu mai fusese actualizat din anul 2000, între timp dovedindu-se plin de lacune pe care dezvoltatorii imobiliari le-au exploatat de-a lungul anilor. Așa că, atunci când Primăria Sectorului 2 a anunțat un proces de actualizare a Planului Urbanistic Zonal, Floreasca Civică a trecut la acțiune. Au distribuit 1.000 de pliante în cartier, au organizat un forum public și au folosit instrumente digitale de sondaj pentru a colecta informații și păreri de la locuitori. S-au aliat cu alte grupuri civice din sector. Ca urmare, unele dintre propunerile Floreasca Civică au fost incluse în Planul Urbanistic Zonal, dar documentul a păstrat multe dintre lacunele care permiteau dezvoltatorilor să calce în picioare spațiile verzi din cartier. Liderii Floreasca Civică și-au dat seama că trebuie să facă mai mult. Și-au dat seama că trebuiau să se implice mai devreme în procesul de interacțiune cu oficialitățile.

„… în perioada premergătoare alegerilor din 2020, Floreasca Civică, alături de alte organizații de cartier din oraș, a organizat un forum al candidaților pentru a discuta cu persoanele care candidează pentru a reprezenta orașul. Acest forum a fost unul dintre puținele evenimente din cadrul campaniei la care au participat candidați din mai multe partide și a fost singurul eveniment în care candidații au interacționat efectiv cu cetățenii!”

Organizatorii din cartier au trecut la acțiune atunci câ nd municipalitatea a anunțat că intenționează să lanseze dezbaterea publică privitoare la planul urbanistic zonal.  Astfel, în perioada premergătoare alegerilor din 2020, Floreasca Civică, alături de alte organizații de cartier din oraș, a organizat un forum al candidaților pentru a discuta cu persoanele care candidează pentru a reprezenta orașul. Acest forum a fost unul dintre puținele evenimente din cadrul campaniei la care au participat candidați din mai multe partide și a fost singurul eveniment în care candidații au interacționat efectiv cu cetățenii!

Floreasca Civică este încă un grup informal, dar s-au luat măsuri pentru a preveni condițiile care au dus la scindarea organizației predecesoare, inclusiv un proces formal de luare a deciziilor. Ieșind din pandemie, Floreasca Civică dorește să treacă printr-un proces de evaluare, restructurare și extindere. Toate acestea au aprins dezbaterea în cadrul organizației cu privire la oportunitatea de a deveni sau nu un ONG formal. Interviurile noastre au scos la iveală un grup local cu legături profunde cu cartierul, un grad ridicat de flexibilitate și motivație, precum și o capacitate de a acționa ca un intermediar onest cu autoritățile locale. Pe de altă parte, natura informală a grupului a creat, de asemenea, probleme în ceea ce privește un proces decizional neclar, care a supus grupul la presiuni atât interne, cât și externe.

În prezent, grupul evaluează dacă dorește să devină mai mult decât o inițiativă informală, dar, în ciuda unor modificări ale legilor românești care reglementează ONG-urile, toată lumea a fost de acord că atingerea acestui nivel următor al dezvoltării lor organizaționale este incredibil de dificilă pentru o organizație precum Floreasca Civică, mai ales având în vedere barierele cu care se confruntă inițiativele mici, locale, în ceea ce privește strângerea de fonduri.