European Democracy Action Plan – Planul de acțiune pentru democrație europeană, adoptat de Comisia Europeană în decembrie 2020, si-a propus să construiască democrații mai reziliente în Uniunea Europeană prin: promovarea alegerilor libere și corecte, consolidarea libertății presei si combaterea dezinformării. De atunci, mai multe regulamente, directive și recomandări au fost adoptate sau urmează sa fie adoptate la nivelul Uniunii Europene.

O directivă, ce urmează să fie adoptată în curând și o Recomandare (adoptată în 2022) stabilesc viziunea Comisiei, a Parlamentului și a Consiliului European în ceea ce privește protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică împotriva procedurilor judiciare vădit nefondate sau abuzive, așa-numitele SLAPPs. Cele două documente definesc SLAPPs și propun măsuri de limitare a efectelor acestora, atât la nivel national (prin textul Recomandării) cât și la nivel european (prin textul Directivei).

Directiva definește ce înseamnă participare publică, ce înseamnă chestiuni de interes public și ce înseamnă proceduri judiciare abuzive împotriva participării publice. În cadrul evenimentului de lansare a Raportului “Starea Democrației în 2023” au fost prezenți cetățeni și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale, care sunt ținta unor acțiuni în instanță, prin care se solicită zeci și sute de mii de euro pentru că în demersurile lor au apărat subiecte de interes public.

Cazul Ciulnița – Dorina Milea, Asociația Ecologică Regională AER Muntenia Sud

Un grup de cetățeni cere autorităților statului să ia măsuri mai restrictive împotriva unei companii locale, Clean Tech, pe care o acuză că poluează râul Ialomița, acuză susținută, printre altele, și de multiplele sancțiuni din partea Gărzii de Mediu. Pe de altă parte, unele autorități locale susțin că această companie nu poluează. Cetățenii au deschis un proces împotriva autorităților locale și a companiei Clean Tech. Dorina Milea, de la Asociația Ecologică Regională AER Muntenia Sud ne-a vorbit despre demersurile de advocacy pe care le-au făcut și despre sumele imense care li se impută drept daune de către compania poluatoare.

Cazul Valea Putnei – Mestecăniș – Pojorâta – Aristide Maxim, unul dintre cetățenii cei mai vocali, care s-au opus proiectului

De 17 ani locuitorii din Valea Putnei – Pojorâta se opun punerii in functiune a unui depozit de deșeuri construit în zonă, aproape de pasul Mestecăniș. Au folosit mijloacele legale pe care le-au avut la dispozitie pentru a opri acest proiect, dar acum li se impută, de către o autoritate a statului  – Consiliul Județean Suceava – cheltuieli de judecată în valoare de 280.000 de lei. Consiliul Județean Suceava este reprezentat de Societatea de Avocați Valeriu Stoica și Asociații, societatea fostului ministru al Justitiei. Domnul Maxim, unul dintre cetățenii din Valea Putnei a participat online la conferința de lansare a Raportului “Starea Democrației în 2023”.

Cazul Floreasca – Cristina Vanea de la Grupul Floreasca Civică și Mihai Bumbeș de la Miliția Spirituală

Cel mai cunoscut caz de SLAPP care vizează un grup de cetățeni și ONG-uri este cel legat de proiectul imobiliar One Properties din Floreasca. Este celebru din cauza faptului că a condus la desființarea unui ONG, aproape la desfiintarea altor două, a implicat imputarea unor cheltuieli de judecată de 300 de mii de lei și continuă cu un proces proaspăt deschis de compania imobiliară One properties împotriva cetățenilor și a activiștilor, cărora le solicită daune de 500 de mii de euro pentru pierderile pe care le-a avut la bursă și pentru postări pe Facebook. Cristina Vanea, cetatean, locuitor din zona Floreasca, reprezentantă a grupului informal Floreasca Civică, a detaliat povestea pe larg în cadrul evenimentului de lansare a Raportului “Starea Democrației în 2023”.

La conferința de lansare a Raportului “Starea Democrației în 2023” a luat cuvântul și Mihai Bumbes de la Miliția Spirituală. ONG-ul pe care îl reprezintă, emblematic pentru activismul ultimilor 20 ani, a fost desființat de compania imobiliară One properties. Acum este dat in judecată pentru a plăti sute de mii de euro pentru că s-a implicat în procesul de susținere a comunității din cartierul Floreasca, care s-a opus proiectului imobiliar realizat de One Properties.